Îndrăznește să ai o nuntă ALTFEL, o nuntă … cu multă BUCURIE și SENS, așa cum era odinioară:
în straie românești,
Cu vornici care conduc alaiul de nuntă
cu druște și vătăjei care gătesc Mirele și Mireasa pe cântări alese și urări meșteșugite,
cu steag de nuntă mândru înstruțat și colacul Miresii în 4 împletit,
cu joc și multă voie bună!
nuntă cu bucurie
Suntem Florin și Maria. Încântați de cunoștință!
Căutăm să-i bucurăm pe cei din jurul nostru cu Bucuria noastră: DRAGul de folclorul autentic românesc şi de tradițiile și obiceiurile poporului nostru - dintre care OBICEIUL DE NUNTĂ ne e cel mai la suflet! Pe scurt: ne-am cunoscut la o NUNTĂ, ne-am luat făcând NUNTĂ, ne bucurăm și îi bucurăm pe ceilalți la NUNTA lor!
Nu suntem singuri, avem un grup de 20 de prieteni, asemeni nouă - TINERI cu și de VIAȚĂ! Unde suntem chemați, aducem cu noi multă BUCURIE și VOIE BUNĂ, îmbucurăm miri, nănași și nuntași, căci ne place să ne petrecem frumos și cu ROST!
Ceata noastră de nuntași
- 2 vornici (sau staroști ,,de soi”), unul în fruntea Alaiului Mirelui, celălalt în fruntea Alaiului Miresii;
- 10 vătăjei - care însuflețesc Alaiul Mirelui: gătesc Mirele pe cântări autentice de nuntă, îl cinstesc cu joc și strigături meșteșugite
- 10 druște - care însuflețesc Alaiul Miresii: gătesc Mireasa pe cântări autentice de nuntă, o joacă și îi închină strigături alese;
- stegarul (dintre vătăjei) - cel care poartă și joacă Steagul de Nuntă (simbol al bărbăției și al fertilității);
- colăcarul (dintre vătăjei) - cel care poartă colacul Miresii (unul din darurile Mirelui pentru Mireasă);
- iconari (2 persoane dintre druște și vătăjei) - cei care poartă icoanele, însemnele Alaiurilor.
NE MÂNĂ
respectul şi prețuirea față de strămoșii noștri și față de zestrea (materială și imaterială) poporului român transmisă din generații în generații.
NE ADUNĂ
prietenia care ne leagă!
FIAT LUX
Aceste frumuseți şi profunzimi le-am descoperit prin prisma CREDINȚEI - sursa trăirilor și bucuriei noastre. Pentru aceasta, Mănăstirea Oașa e la loc de cinste în sufletul nostru, căci aici ne sunt duhovnicii care ne-au învățat ce înseamnă dragostea și datoria de neam, și ne sprijină în acest demers cultural: de a duce mai departe frumusețile poporului nostru.
Reiterăm în cadrul nunților de azi, momente din nunta tradițională de odinioară: petrecerea de Steag, mersul după nănași, gătitul Mirelui și al Miresii în straie de nuntă, mersul după Mireasă (legatul drumului, provocările/obstacolele pregătite pentru Mire), cerutul Miresii (Miresele false), jocul de cinstire a casei mirilor, cântecele rituale, strigăturile și urările de bine etc.
Mai exact:
- organizăm şi însuflețim Petrecerea de Steag (un fel de Petrecerea burlacilor din ziua de azi, dar cu Rost şi Voia cea bună);
- mergem după nănași și-i cinstim cu urări de bine, le ducem darul din partea Mirelui: un colac mândru în 3 împletit și le cinstim casa cu joc şi voie bună;
- jucăm mirele și mireasa, îi gătim în straie de nuntă, închinându-le cântări alese și strigături; le dăm povețe, facem haz de necaz, plângem şi ne bucurăm alături de ei;
- vornicii rostesc iertăciunile pentru miri și cuvinte de suflet, până mirii îşi i-au rămas-bun de la familiile şi apropiații lor;
- cerem mireasa și nu plecăm fără ea, trecând peste toate piedicile sau obstacolele pregătite de Alaiul Miresii;
- petrecem mirii cu grâu, cântec, joc și voie bună la ieșire din Biserică, după Sfânta Cununie.
Reiterăm doar ce este cu ROST și cu FOLOS! Nu suntem superstițioși și nici nu încurajăm superstițiile sau alte practici magice, odinioară, prezente în viața țăranului român.
Întreg momentul tradițional (ritualul nupțial), inclusiv repertoriul e ales pe sprânceană, în funcție de specificul zonei etnografice de proveniență a mirilor (a părinților, a nașilor), și bineînțeles după placul lor.
Sursele noastre de inspirație:
cărți, articole, pagini de internet de specialitate, întegistrări video şi audio de pe teren (la care avem acces), repertoriile artiștilor consacrați, expozițiile de costume, ... memoria părinților şi bunicilor noştri. De asemenea, dl. prof. Ioan Bocșa și dna. Alina Stan, împreună cu Ansamblu de muzică tradițională ,,ICOANE” pe care îl coordonează – sunt nu doar o sursă de inspirație, ci un exemplu pentru noi. Munca lor este fereastra noastră către folclorul autentic.
Pr. Teofil Părăian (duhovnicul nevăzător de la Mănăstirea Sâmbătă de Sus) ne învață că:
,,Ceea ce faci, te face!”
De aceea, ceea ce facem e un act de cultură, nu spectacol!
Lada de zestre
Aducem cu noi în desagi (recuzita pe care v-o punem la dispoziție): Steag de nuntă, colac, icoane, clopul de Mire înstruțat de nuntă, cununa Miresii.
Avem nu una, ci mai multe lăzi de zestre cu straie românești de sărbătoare (costume populare). De-abia așteptăm să-i îmbrăcăm pe miri, nași și nuntași!